Care abilităţi reprezintă cele mai bune elemente de predicţie pentru succesul şcolar şi succesul în viaţă? De ce unii copii devin adulţi realizaţi din punct de vedere profesional şi al relaţiilor sociale, în timp ce alţii cu un bagaj educaţional performant şi competent şi rezultate şcolare similare nu reuşesc să dezvolte relaţii sociale, nu sunt satisfăcuţi de carierele lor şi suferă de depresii?
Un număr mare de educatori recunoaşte faptul că elevii care beneficiază exclusiv de pregătire şcolară pot fi „neechipaţi” pentru provocările viitoare, atât ca indivizi cât şi ca membrii ai societăţii- nu este sufficient doar să fie hrănită mintea. Studiile arată că inteligenta emaotionala este cel mai bun predictor pentru achiziţiile viitoare ale copiilor, pentru succes faţă de inteligenţa tradiţională, cognitivă şi abilităţile tehnice.
Dinamica schimbărilor sociale contemporane solicită o bună capacitate de adaptare a individului la mediu care se poate realiza numai dacă înţelegem rolul extraordinar pe care il are folosirea inteligentă a emoţiilor. Teoriile moderne despre inteligenţă s-au dezvoltat prin observarea faptului ca individul uman pe parcursul vieţii este într-o permanentă dezvoltare personală care pentru a avea succes ar trebui să îndeplinească anumite condiţii.
Citește mai mult: Folosirea inteligenţei emoţionale a elevilor în clasă
PLAN DE DEZVOLTARE PROFESIONALA A PROFESORULUI
Propunător: prof. Szeneszy Daniela
Şcoala Gimnazială Gimnazială Nr. 2 Bocșa
Inventarul nevoilor de dezvoltare profesională
- Perfecționarea cunoștințelor în domeniul incluziunii școlare
- Perfecționarea tehnologiilor de prelucrare a informațiilor și e-Learning
- Perfecționarea cunoștințelor în domeniul managementului performant în școală
- Perfecționarea cunoștințelor de predare-învățare-evaluare din perspective moderne
Citește mai mult: Modele de lucru pentru un plan de dezvoltare personală și profesională
Familia reprezintă principalul factor al parteneriatului şcoală – comunitate locală.
Pe de o parte, familia este un factor de educație informală, pe de altă parte aceasta are
obligații şi drepturi care decurg din statutul de elevi ai copiilor în sistemul formal de educație.
Printre fenomenele sociale care influențează evoluția familiei şi a parteneriatului şcoală –
familie se regăsesc:
TITLUL TEMEI ...........
Cuprinsul eșalonat pe cele 4 luni de practică:
Luna 1
- Delimitări conceptuale: concepte cheie apărute în titlul temei sau derivate din acesta și explicate, comentate prin referiri la dicționare și lucrări de specialitate reprezentative, cu evidențierea noutăților de aprofundare în domeniu;
- Aplicarea noțiunilor de .... (noțiuni-cheie din titlul ales/nou formulat) în activitățile de predare-învățare cu rol de comunicare / dobândire de cunoștințe la clasa de elevi / grupa de copii – cel puțin două exemple, pe conținuturi la alegere;
Evaluarea programelor de formare continuă a cadrelor didactice comportă mai multe etape, printre care se regăsesc:
- Evaluarea conţinutului şi a activităţilor de formare, pe cele două dimensiuni
- dimensiunea teoretică;
- dimensiune practică, aplicativă;
- Evaluarea activităţii beneficiarului în cadrul cursului de formare prin
- identificarea unor detalii asupra modului în care a fost pregătită participarea beneficiarului la cursul de formare;
- descrierea propriei activităţi avute în perioada stagiului;
- Evaluarea satisfacerii nevoilor beneficiarului raportate la obiectivele activităţii
- analiza modului în care activitatea de formare a răspuns unor nevoi de dezvoltare profesională ca viitor formator;
- stabilirea obiectivelor proprii stabilite înaintea începerii activităţii de formare;
- analiza gradului de îndeplinire a obiectivelor realizate după efectuarea stagiului;
- integrarea competenţelor dobândite la curs în activitatea profesională curentă;
- analiza contribuţiei stagiului la dezvoltarea competenţelor de management şi self-management;
- identificarea metodelor şi tehnicilor de învăţare şi evaluare dobândite în urma stagiului de formare
Citește mai mult: EVALUAREA UNUI PROGRAM DE FORMARE CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE