- Sunteți aici:
-
Acasă
- Bază de date online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate
Bază de date online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate
Terapia ocupaţională are la bază concepţia după care activitatea voluntară sau, altfel spus, ocupaţia cu componentele sale interpersonale şi de mediu, poate fi utilizată eficient pentru împiedicarea apariţiei sau ameliorarea disfuncţiilor organismului uman, contribuind, în acest fel, la creşterea adaptării individului la societate. Mai sintetic, putem spune că terapia ocupaţională se preocupă în primul rând de asigurarea sănătăţii şi funcţionării optime a individului uman în mediul său de existenţă. În acest sens Mosey subliniază ideea după care terapia ocupaţională este preocupată în primul rând „să ajute individul să-şi dezvolte deprinderile adaptative ilustrate în comportamente învăţate, care-i permit să-şi satisfacă nevoile personale şi să răspundă cerinţelor mediului".
Citește mai mult: TERAPIA OCUPAȚIONALĂ ȘI ROLUL EI ÎN ACTUL EDUCAȚIONAL
Ce reprezintă o practică bună?
O “bună practică” poate fi definită:
O bună practică este o experiență în legătură cu care există dovezi că funcţionează bine şi că produce rezultate bune, ceea ce o recomandă ca model.
Familia îndeplineşte un rol important în dezvoltarea personalităţii copilului, prin modul în care încearcă să îl educe şi să îl formeze. Astfel, influenţele familiei determină stima de sine, ajută la conturarea unei imagini de sine a copilului, la dezvoltarea de aptitudini, la interiorizarea de valori şi modele comportamentale.
Ca mediu social, familia reprezintă locul în care copilul este îngrijit, educat, educația în familie precedând-o pe cea instituțională. Copilul, în primii ani de viață, este dependent de părinți, iar aceștia nu trebuie să fie preocupați doar de latura fizică a îngrijirii lui, ci să aibă în vedere educația psiho-socială, corelând posibilitățile fizice cu cele psihice.
Citește mai mult: Rolul climatului familial în formarea copilului
Formarea individului de către societate nu se realizează doar din interior, dezvoltarea şi împlinirea lui se realizează printr-o interacţiune activă şi continuă cu mediul înconjurător. În acest proces complex motivaţia constituie mobilul care pune în funcţiune organismul, activitatea acestuia şi o susţine cât este necesar. La baza conduitei omului se afla întotdeauna un ansamblu de stimuli sau mobiluri - trebuinţe, tendinţe, atracţii, interese, aspiraţii, idealuri care susţin din interior realizarea anumitor acţiuni, fapte, atitudini.
Termenul ,,motivaţie’’ îți are originea în verbul latin “movere”, care înseamnă ,,a pune în mișcare”. Motivaţia are rolul de a orienta, susţine şi determina eforturile depuse de elevi în vederea realizării unor scopuri proprii sau a celor fixate de alţii.
Accepţia termenului ,,a fi motivat la învăţătură” exprimă în plan comportamental o stare mobilizatoare şi direcţionată spre atingerea unor scopuri. În acest mod elevul va fi profund implicat în sarcinile de învăţare, va fi orientat spre finalităţi într-o mare măsură conştientizate. El transferă în învăţare, în mod relativ conştient, pe o anumită perioadă de timp, potenţialul cognitiv, stările afective, experienţa de viaţă etc. Optimul motivaţiei implică ridicarea motivaţiei la acel nivel care corespunde posibilităţilor maxime ale elevului. Înregistrarea de succese antrenează în continuare procesul învăţării, acţionând în sens mobilizator asupra activităţii ulterioare a elevului.
Ce reprezintă o practică bună?
O “bună practică” poate fi definită:
O bună practică este o experiență în legătură cu care există dovezi că funcţionează bine şi că produce rezultate bune, ceea ce o recomandă ca model.
Criteriile de identificare a bunelor practici
Următorul set de criterii a stat la baza identificării bunelor practici privind participarea comunităţii, familiei/ a părinţilor la parteneriatul educativ cu şcoala (adaptat după Hancock, J. 2003. Scaling-up for increased impact of development practice: Issues and options in support of the implementation of the World Bank's Rural Strategy. Rural Strategy Working Paper, World Bank, Washington D.C.). Cele șapte criterii sunt utilizate ca o listă de control pentru bune practici: