„Şcoala însemnează ordine şi chibzuinţă de fiecare clipă”.
Simion Mehedinţi
“Competența face diferența!” este un Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European prin care se realizează o metodologie care are un caracter general de aplicabilitate la nivel național şi reprezintă un instrument de lucru unitar la nivelul entităților publice centrale și locale în ceea ce privește îmbunătățirea procesului de management al riscurilor, prin parcurgerea etapelor de bază: identificarea, evaluarea, gestionarea și tratarea riscurilor.
Astfel, pentru atenuarea efectelor problemelor semnalate, această metodologie valorifică metodologiile existente la nivel naţional pe diferite tipuri de risc şi bune practici existente la nivel european.
Controlul intern managerial - Ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere, în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace; acesta include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele şi procedurile. Sintagma "control intern managerial" subliniază responsabilitatea tuturor nivelurilor ierarhice pentru ţinerea sub control a tuturor proceselor interne desfăşurate, pentru realizarea obiectivelor generale şi a celor specifice.
In ceea ce privește factorilor de risc din învățământ mai multe instituții și ONG/uri realizează studii și proiectează strategii privind înlăturarea următorilor factori de risc din educație:
Citește mai mult: ANALIZA FACTORILOR DE RISC DIN ȘCOLILE DEFAVORIZATE DIN JUDEȚUL CARAȘ SEVERIN
Satisfactia in munca este inteleasa in literatura de specialitate drept „atitudine pe care o au lucratorii referitor la munca lor„ (G.Johns, 1998, p.128, sau „stare emotiva pozitiva care rezulta din opinia personala a unui angajat asupra muncii sale sau climatului de munca” (T.Constantin, 2004, p.185), sau ,,reactia pe care cineva o are fata de slujba sa” (Edwin A.Locke).
Satisfactia muncii este asadar definita ca fiind suma a reactiilor afective ale unui angajat fata de slujba sau, mai simplu spus, satisfactia in munca, reprezinta gradul de multumire sau dezamagire (reactie emotionala, asadar) provenita din depasirea asteptarilor (satisfactie) sau din neatingerea acestora (insatisfactie).
Aceasta definitie incurajeaza cercetatorii sa trateze satisfactia muncii ca pe un construct emotional, monolitic, caracterizat doar de cele doua dimensiuni pentru orice relatie emotionala: intensitatea si polaritatea (directie).
La modul general, notiunea de climat se refera la ambianta intelectuala si morala care domneste intr-un grup, la ansamblul perceptiilor colective si al starilor emotionale existente in cadrul unei organizatii, la acele stari subiective, mai ales de ordin afectiv si moral existente. Climatul presupune si o anumita stare de psihologie colectiva, un fenomen de grup, precum si o stare de contagiune colectiva care se obiectiveaza in ceea ce se poate numi si ambianta umana interna a unei organizatii, in speta si a unei scoli.
Dezvoltarea personală reprezintă o formaţiune destul de complexa care semnifică creşterea persoanei, evoluţia Eului. M. Zlate preciza, dezvoltarea Eului din perspectiva psihosocială – reprezintă constructul psihic complex derivat din interpenetrarea elementelor cognitive, afectiv-motivaţionale şi atitudinale [25, p. 110]. Creşterea personală ca proces multiaspectual este un traseu individual destul de complicat şi complex din interior, un proces de transformări interperceptive, interactivate, astfel, persoana nu numai că se transformă intern, dar transformă şi lumea din jurul său [26, p. 72]. În acelaşi context, M. Armstrong remarcă, că dezvoltarea personală reprezintă creşterea abilităţii unui individ şi valorificarea potenţialului acestuia prin parcurgerea unor experienţe de învăţare şi educaţie [apud 16, p. 264]. Astfel, dezvoltarea personală reprezintă procesul multiaspectual de schimbări intraperceptive, interactivitate prin parcurgerea unor experienţe de învăţare şi educaţie. Problematica dezvoltării personale a cadrului didactic constituie o prerogativă a domeniului educaţional în general şi a psihologiei – în mod special. Or, dezvoltarea personală e procesul ce desemnează o realitate psihosocială de interacţiune prin parcurgerea unor experienţe de educaţie şi învăţare. Analizând Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţia–2020”, vom menţiona obiectivele strategice pe termen lung ale politicilor educaţionale la nivel european şi anume: punerea în practică a învăţării pe tot parcursul vieţii şi a mobilităţii; creşterea calităţii şi eficienţei proceselor în educaţieşi învăţare; promovarea echităţii, coeziunii sociale şi cetăţeniei active. În aceeaşi strategie se elucidează finalităţile acestei dezvoltări prin prisma cadrului de competenţe cheie: competenţe sociale şi civice, ce se referă la competenţele personale, interpersonale, interculturale şi la toate formele de comportament, care îi permit fiecărei persoane să participe în mod eficient şi constructiv la viaţa socială şi profesională .
Şcoala romaneasca dezvoltă şi promovează valori europene cum ar fi interculturalitatea, pluralismul şi toleranţa. Ea are nevoie, asadar, de stabilitate şi coerenţă in cadrul demersului didactic.
Daca un colectiv didactic este bine pregătit, mereu orientat spre elev, aş putea spune ca se asigura un proces educaţional de calitate, care motivează profesorii pentru a obţine progres şcolar, le stimulează creativitatea şi dorinţa de a se afirma profesional.
Gradul de satisfacţie a elevilor şi părinţilor este determinat si de pregătirea profesională a cadrelor didactice, regăsită în gradele didactice obţinute, in numărul de publicaţii, in rezultatele obţinute la concursuri şi olimpiade şcolare, dar şi la evaluările naţionale de la nivelul clasei a VIII‑a.
Extrem de importanta este disponibilitatea profesorilor către perfecţionare si autoperfecţionare adaptate în permanenţă nevoilor noilor generaţii de elevi şi părinţi.
Citește mai mult: NEVOILE CADRELOR DIDACTICE VS NEVOILE ELEVILOR